Specialist sau .. profan ?

Ieri seara, in urma unei sesiuni de antrenament cu participantii la programul nostru de formare in coaching “Campionii au Coach “ , unul dintre participanti, care jucase rolul de coach in sesiunea despre care discutam impreuna pentru a gasi si invata cai diferite de abordare a situatiei in cauza, a marturisit ca a avut o dificultate in plus datorita faptului ca nu avea nici o expertiza in domeniul de activitate al clientului si drept urmare i-a venit mai greu sa isi joace rolul de coach.

In acel moment a aparut de la sine urmatoarea intrebare: in ce masura expertiza coach-ului in domeniul de activitate al clientului este un avantaj sau un dezavantaj in procesul de coaching ?

Va redau mai jos opinia mea, pe care de altfel am expus-o ( mai pe scurt decat aici ) si participantilor la seara de antrenament.

Si am simtit nevoia sa o transmit mai departe, prin acest articol, macar ca un prilej de reflectie asupra modului in care este inteles procesul de coaching, atat pentru profesionistii cat si pentru neprofesionistii din domeniul coaching-ului.

Cei preocupati de acest domeniu probabil ca au auzit de mai multe ori pareri legate de “nisarea” de marketing si de “specializarea” pe anumite tipuri de clienti, inclusiv dupa ocupatia lor ( cum ar fi coaching-ul pentru manageri/executiv ).

La prima vedere o astfel de specializare este de presupus ca include o expertiza a coach-ului in domeniul de activitate respectiv, care astfel ii asigura un “ avantaj competitiv” fata de alti specialisti/competitori ai sai. Si pare de bun simt sa fie asa.

Va invit sa ne uitam si altfel la aceasta perspectiva, si anume din doua unghiuri diferite de vedere.

Unul este cel al unui potential client, pentru care este de inteles ca o experienta a coach-ului in domeniul sau de activitate il face sa aiba un nivel de incredere crescut fata de situatia in care coach-ul ar fi un “profan “ in acel domeniu. Doar ca acest punct de vedere pleaca de la o presupozitie care nu are legatura cu domeniul coaching-ului, ci cu cele ale mentoratului, consilierii sau training-ului: si anume ca un coach furnizeaza “solutii”/raspunsuri/recomandari la provocarile din acel domeniu ale clientului, pe baza propriei expertize specifice.

Al doilea unghi de vedere este cel al coach-ului, care poate se poate simti mai in siguranta daca are in fata un client care se confrunta cu provocari specifice domeniului, similare cu unele cu care el insusi s-a confruntat si eventual pe care le-a si depasit in trecut. Doar ca aceasta situatie include o capcana in care poate cadea cu mare usurinta: cea de a iesi din procesul de coaching si a juca un rol de consultant/mentor/trainer si astfel punand fara intentie “rea “ bariere in calea clientului de a deveni independent si de a-si exercita propria putere.

Asa ca, din punctul meu de vedere, pentru un proces de coaching ( spre deosebire de un proces de consilier/mentorat/trainig ), expertiza coach-lui in domeniul de activitate al clientului ar putea fi mai mult un dezavantaj decat un avantaj, pentru ca ar putea “tine “ clientul in domeniul lucrurilor deja stiute, fie de el fie de coach. In acest caz sansele clientului de a transforma perspectiva din care abordeaza provocarea in cauza sunt mici, iar rezultatele procesului de coaching mai putin relevante.

Un coach “profan “ in domeniul de activitate al clientului are avantajul de a avea o abordare “proaspata”, complet noua, “nevirusata”de experientele trecutului sau. In acest caz, sansele de “transformare” a clientului ( de abordare a obiectivului in cauza dintr-o perspectiva complet noua, nemaigandita/neimaginata pana atunci ) si in consecinta de crestere a nivelului lui de putere si libertate sunt mult mai mari.

Exista insa si cazuri, cel putin din experienta mea, in care clientii au nevoie de o oarecare indrumare “tehnica “ pentru a putea aborda provocarea lor. Ce se poate face in acest caz pentru a nu intra in domeniile de sfatuire/consiliere/mentorat ? Eu cred ca o posibilitate care nu afecteaza procesul de coaching propriu-zis este efectuarea cu clientul a unor exercitii care sa constituie in acelasi timp viitoare unelte de lucru pentru el/ea in situatia data.

Pentru ca in final expertiza care conteaza pentru un coach nu este cea intr-un domeniu sau altul de activitate, ci cea in procesul de coaching. Astfel ca, indiferent de clientul avut in fata, un coach profesionist este in masura, in functie de situatia concreta, fie sa faca abstractie de expertiza sa in domeniul de activitate al clientului fie sa o foloseasca intr-un mod creativ, care sa ii lase acestuia loc sa dobandeasca singur noi puncte de vedere/solutii, crescandu-si astfel nivelul de putere si independenta, altfel spus capacitatea de a isi imbunatati pe baze continue si cu cat mai putin sprijin din exterior calitatea vietii.

COSTEL CORAVU PCC ICF

There are 2 comments on this post

  1. obiecte bisericesti
    4 ore ago

    Lucuri ziditoate si folositoare am citit aici.
    Va urez multa sanatate in ceea ce v-ati propus.

    Reply
    1. Costel Coravu Author
      11 ore ago

      Multumesc asemenea :).
      Ma bucur daca ati gasit in el ceva care va poate folosi in calatoria vietii.
      Costel Coravu

      Reply

Leave your thought